BusinessMagazin

Blog

  • Contra curentului: familia de timişoreni care după ce şi-a vândut compania către un fond de investiţii străin a decis să revină la cârma afacerii cu o istorie de 30 de ani şi să o răscumpere

    Familia Rusu a intrat în domeniul retailului de mobilă într-o perioadă în care românii încă mai aveau în case mobila de lemn masiv cumpărată înainte de Revoluţie, la care mulţi tânjeau să renunţe în speranţa unor obiecte mai moderne. 

     

    Familia de timişoreni a avut suişuri şi coborâşuri în retailul de mobilă şi mai apoi în producţia de mobilă, Casa Rusu şi Rus Savitar ajungând în topul celor mai mari companii dintr-un domeniu dominat astăzi de nume precum IKEA, Mobexpert, JYSK, Staer sau Lem’s. Au făcut exit, vânzând businessul către fondul de investiţii Greenbridge, însă acum familia Rusu a revenit din nou la cârma afacerii cu o istorie de 30 de ani. Care este povestea unui business care a mers contra curentului în domeniul mobilei?

    Soţii Dorica şi Iordache Rusu au pus bazele Rus Savitar în 1994, plecând  de la o casă de 200 mp unde vindeau în principal materiale de construcţii. La finalul aceluiaşi an, ei au început să importe şi mobilă. Câţiva ani mai târziu, în 1997, au deschis şi primul magazin de 1.500 mp, iar în 1998 au deschis o fabrică de pâine pentru că mobila „scăzuse foarte mult”, însă nu au renunţat complet la prima afacere. În vara anului 2000, conducerea afacerii a fost preluată de Cristian Rusu, fiul celor doi antreprenori, care terminase Facultatea de Ştiinţe Economice. Aşa începe povestea uneia dintre cele mai dinamice afaceri din sectorul mobilei, care a fost vândută în 2019 catre fondul de investiţii Greenbridge şi mai apoi răscumpărată de Cristian Rusu şi de soţia sa la finalul anului 2023. „Ideea mea şi a soţiei mele a fost simplă: încercăm să o salvăm sau o lăsăm băncii şi banca nu va face decât să încerce să o vândă pentru a-şi recupera creditul. Ne pare rău că s-a ajuns în situaţia asta, dar nu puteam să o lăsăm să vedem cum se închide. Totuşi, anul acesta face 30 de ani şi eu am condus-o până în 2019, până la vânzare. Nu am putut să văd că toată lumea a depus armele şi compania se duce într-o zonă în care nu mai poate fi salvată. Acesta a fost principalul motiv pentru care am decis să o răscumpăr”, a povestit Cristian Rusu. Practic, soluţia era fie ca Rus Savitar să-şi închidă porţile, fie să fie vândută către fostul proprietar la nici patru ani distanţă.

    Familia Rusu a semnat în 2019 cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. Însă, ulterior, pandemia şi condiţiile de pe piaţa mobilei nu au fost tocmai prielnice, astfel încă grupul suedez nu a putut conduce grupul către creşteri, ci din contră, astfel încât s-a văzut pus în situaţia de a vinde afacerea din Timiş. Astfel, Cristian Rusu a revenit în acţionariatul companiei. El este şi artizanul dezvoltării afacerii de familie, iar dezvoltarea Rus Savitar şi Casa Rusu s-a făcut cu precădere după  2000, atunci când a preluat conducerea. El povestea anterior că a sesizat potenţialul acestui domeniu atunci când a mers la un târg de case şi a început să importe mobilă din PAL. „Primul camion de marfă a fost vândut într-o săptămână. În 2003 ajunsesem să vindem în jur de 40-50 de camioane din import”, povestea anterior Rusu. Încă din 2001 compania începuse să facă distribuţie şi către alte magazine. În 2004 a cumpărat un vechi CAP (cooperativă agricolă de producţie), despre care spunea că arăta ca şi cum trecuse „Al Doilea Război Mondial pe acolo” şi pentru care aplătit 150.000 de euro. În următorii ani a renovat CAP-ul şi l-a transfomat în centru logistic, care a ajuns la circa 10.000 mp. „În 2004 ajunsesem să vând cam 150 de camioane pe lună şi văzusem o grămadă de fabrici de la toţi furnizorii pe care îi aveam, aşa că ne-am gândit că putem să facem şi noi acest lucru (producţie – n. red.). În 2005 am pornit cu prima fabrică. Am mers să cumpărăm utilaje la un târg de la Hanovra, dar nici nu ştiam cum arată. Am angajat pe cineva care vindea utilaje şi aşa am reuşit să ne dăm seama cum ar trebui să ne echipăm prima fabrică”, a mai spus anterior Cristian Rusu. Investiţia în utilaje şi clădiri s-a ridicat la 3,5 milioane de euro, iar în 2007 acţionarii au decis să investească într-o nouă fabrică, mai mare, care a fost începută un an mai târziu. Investiţia a fost finalizată în 2008, la începutul crizei. În ianuarie 2009, compania pierduse 100 de magazine din cele  aproape 400 către care vindea, iar tot atunci managementul a decis să deschidă un magazin la Sibiu, unde doi clienţi intraseră deja în insolvenţă. Practic, Casa Rusu şi Rus Savitar au trecut printr-o serie de provocări, însă au depăşit perioada de criză, unde multe companii au capitulat. Practic, din 2009 şi până în 2019, cifra de afaceri a Rus Savitar a crescut de peste trei ori, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Iar în această perioadă, compania nu a cunoscut scădere de vânzări, deşi profitul a fluctuat.

    În 2009, când piaţa de mobilă era în scădere, timişorenii au început să-şi dezvolte propria reţea de magazine, pe care continuă să o extindă. Mobila realizată ajunge atât în magazinele proprii, cât şi la reţele mari, precum şi la export.

    Rus Savitar lucrează în prezent doar cu clienţi mari precum Dedeman, un client important şi vechi, dar şi din piaţa din Marea Britanie, restructurând câteva divizii. În plus, reţeaua Casa Rusu mai are şase magazine şi 200 de angajaţi, faţă de circa 1.000 în anii de creştere a businessului.

    În 2022 (ultimele date disponibile la Ministerul de Finanţe) arată că Rus Savitar a avut afaceri de 127,8 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, şi a trecut pe o pierdere netă de peste 6 milioane de lei, faţă de un profit net de 9 milioane de lei în 2021. Practic, răscumpărarea businessului a venit după ce fondul de investiţii Greenbridge nu a reuşit să îl menţină pe o pantă ascendentă. În 2022, Casa Rusu avea circa 20 de magazine, iar Cristian Rusu a decis ca urmare a răscumpărării şi reorganizării businessului să închidă unităţile neprofitabile.

    „Acum încercăm să gândim modul în care vom reconstrui. Cred că va fi diferit faţă de cum am dezvoltat-o iniţial, pentru că ne vom uita clar la cerinţele pieţei şi vom vedea cât vom investi în producţie şi cât vom investi în retail. În momentul de faţă, clar ne aplecăm mult către zona de producţie, pentru că aici au fost şi investiţiile cele mai mari ale companiei”, şi-a descris noile ambiţii Cristian Rusu.   

    Cristian Rusu, fondator, Casa Rusu: „Acum încercăm să gândim modul în care vom reconstrui. Cred că va fi diferit faţă de cum am dezvoltat-o iniţial, pentru că Ne vom uita clar la cerinţele pieţei şi vom vedea cât vom investi în producţie şi cât vom investi în retail. În momentul de faţă clar ne aplecăm mult către zona de producţie, pentru că aici au fost şi investiţiile cele mai mari ale companiei.”

     

    Momente cheie ale Rus Savitar

    1994
    Familia Rusu pune bazele afacerii mai întâi ca distribuitor de materiale de construcţii

    2000
    La conducerea companiei vine Cristian Rusu, care ulterior începe importul de mobilă din PAL

    2005
    Familia Rusu investeşte în prima fabrică de mobilier

    2008
    Pariu pe a doua fabrică

    2009
    Începe dezvoltarea propriei reţele de magazine

    2019
    Familia Rusu vinde 75% din grup către fondul de investiţii Greenbridge

    2022
    Fondul de investiţii Greenbridge devine unicul proprietar al grupului

    2023
    Rus Savitar şi Casa Rusu intră în concordat preventiv la propria cere

    2023
    Familia Rusu revine ca proprietar al Rus Savitar şi Casa Rusu pentru a salva brandul

  • Vreme caldă cu vânt moderat în Bucureşti

    Meteorologii anunţă vreme caldă cu vânt moderat şi temperaturi de 27 – 28 de grade sâmbătă, în Bucureşti.

    Conform prognozei speciale emise pentru Capitală, sâmbătă vremea va fi caldă.

    Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare (viteze în general de 35…45 km/h).

    Temperatura maximă va fi de 27 -28 de grade.

  • Cum a reuşit o femeie din Aiud să construiască o afacere cu care vrea să cucerească toată ţara după ce a transformat tradiţia în profit timp de 10 ani

    Undeva în inima Transilvaniei, în Aiud mai exact, un brand se dezvoltă de mai bine de un deceniu, pe rădăcinile sădite de fondatoarea sa, Adriana Duna. Afacerea poartă numele De la Georgia, referire la fiica antreprenoarei, şi este ca o carte de poveşti gastronomice, readuse la lumină din arhivele perioadei în care Aiudul a reprezentat un nucleu important al Transilvaniei, oraşul moştenind un amestec de gusturi şi reţete lăsate de saşi, maghiari şi români.

    Avem o poveste profundă legată de tradiţiile bucătăriei transilvănene, purtăm o ştafetă a gusturilor şi a tehnicilor culinare care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. De la mamele şi bunicile noastre, am învăţat secretele şi reţetele tradiţionale, dar ne-am şi adaptat la cerinţele şi gusturile contemporane, perpetuând astfel moştenirea culinară a regiunii”, îşi explică demersul Adriana Duna.

    Absolventă a Facultăţii de Chimie şi Chimie Industrială de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi a Facultăţii de Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică de la U.S.A.M.V. Bucureşti, Adriana Duna a intrat în mediul de afaceri în 1994, pornind cu o sumă de bani împrumutaţi de la un prieten pentru a deschide o firmă. Debutul l-a făcut cu un mic magazin, extinzându-se apoi în domeniul tâmplăriei PVC şi al amenajărilor interioare. După criza care a început în 2008, a făcut o schimbare de macaz şi a fondat De la Georgia, un business în domeniul alimentar, care s-a extins mai târziu şi cu două proiecte în HoReCa – restaurantul La Conac şi spaţiul pentru evenimente La Baltă, ambele în Aiud, judeţul Alba. „Pe partea de producţie alimentară, facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.

    Vindem băcăniilor din judeţul Alba şi din ţară, magazinelor Transeuro din Alba, magazinelor AvisCom din Alba şi Hunedoara, magazinelor Home Garden din Cluj, în cofetăria proprie din Aiud, la punctul de lucru din Kaufland Alba Iulia şi online. Căutăm în continuare colaboratori interesaţi de produsele noastre de băcănie.” Şi nu doar atât, pentru că brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii. Preţurile, potrivit site-ului, pornesc de la 3,49 de lei pentru un baton de casă, urcă la 6,9 lei pentru o pungă cu mix de jeleuri şi ajung la 18,9 lei pentru un borcan de zacuscă.

    „De asemenea, în cadrul laboratorului propriu, producem prăjituri de casă şi torturi, pe care le comecializăm în cofetăria noastră din Aiud, în Kaufland Ampoi din Alba Iulia şi la evenimente, unde suntem prezenţi cu candy bar. La nivel de grup, avem 160 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro. Oferim şi servicii de catering, pentru diverse companii, şcoli şi alţi parteneri.” Gestionarea unui business vine cu multe provocări, recunoaşte Adriana Duna, iar pe drumul parcurs până acum a acumulat mai multe lecţii.

    Una dintre ele este că angajaţii specializaţi sunt esenţiali pentru creşterea afacerii. „Găsirea şi păstrarea acestor talente pot fi o provocare într-un mediu concurenţial sau în condiţiile unei pieţe a muncii fluctuante. Taxele mari şi o legislaţie în continuă schimbare pot afecta profitabilitatea şi stabilitatea financiară a afacerii noastre. Adaptarea la noile reglementări şi gestionarea corectă a impozitelor devin priorităţi constante”, mărturiseşte ea.    ■

    „Facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.“ – Adriana Duna

    Brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Rox Specialty Coffee – cafenea de specialitate cu prăjitorie (Baia Mare)

    Fondatori: Delia Avram şi Thomas Danciu

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: Baia Mare

    ONOR Tea – brand de ceaiuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Antonia Filip

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine şi cafenele din Bucureşti

    Centrul 9 luni – centru pentru viitorii părinţi (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Pop

    Investiţii: 45.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Miss Green – companie care se ocupă cu închirierea plantelor pentru clădirile de birouri şi pentru diverse evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Ştefania Pantaia

    Cifră de afaceri estimată în primul an de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Ploieşti

    Cubetic GHWS – companie care furnizează soluţii IT (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Gherbezeanu

    Cifră de afaceri în 2023: 3 mil. lei (600.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, primeşte un nou mandat la conducerea Asociaţiei Române a Băncilor

    Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, a treia bancă în piaţă după active, a primit al doilea mandat de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), după ce în mai 2021 a fost ales pentru prima oară preşedintele bancherilor.  

    Luminiţa Runcan, vicepreşedinte, membrii deja existenţi Mircea Busuioceanu şi Cristian Agalopol, la care se adaugă Maria Rousseva pentru primul mandat, şi Ion Stan şi Cornel Stănescu aflaţi la al doilea mandat consecutiv, completează componenţa Consiliului Director, organul deliberativ şi decizional al ARB

    Totodată, Radu Graţian Gheţea ocupă funcţia de Preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, în timp ce conducerea executivă este asigurată de Preşedintele Executiv, Florin Dănescu, arată informaţiile transmise de oficialii instituţiei.

    Potrivit acestora, Adunarea Generală a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) reunită în şedinţă vineri, 24 mai, a votat noua componenţă a Consiliului Director ca urmare a expirării mandatelor preşedintelui, vicepreşedintelui şi a unor membri.

    Activele industriei bancare au avansat cu 15,4% în ritm anual, până la 822,6 miliarde lei, potrivit datelor aferente lunii martie 2024. Băncile contribuie la finanţarea afacerilor, a locuinţelor şi a proiectelor de investiţii pentru 2,3 milioane debitori, stimulând astfel creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Volumul creditelor noi  acordate populaţiei şi companiilor s-a cifrat la 140 miliarde lei, la nivelul anului 2023, în creştere cu 10,41% comparativ cu volumul împrumuturilor noi accesate în anul 2022.

    În ceea ce priveşte economisirea, 15,8 milioane de deponenţi persoane fizice şi juridice deţin depozite ce se ridică la aproape 584 miliarde lei în luna martie 2024, în creştere cu 11,4% în ritm anual.

    Asociaţia Română a Băncilor este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Reţeaua Internaţională de Educaţie Financiară, a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi a 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic.  


     

     

  • Omul din spatele Nvidia, Jensen Huang, a devenit mai bogat decât cel mai înstărit membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din SUA şi a doua din lume. Averea acestuia a atins 91,3 mld. de dolari după o creştere absolut spectaculoasă a companiei Nvidia pe bursă

    O nouă creştere pe bursă a acţiunilor Nvidia l-a propulsat pe co-fondatorul companiei, Jensen Huang, în topul celor mai bogaţi oameni, depăşindu-l pe cel mai bogat membru al familiei Walton, Jim Walton,  cea mai înstărită familie din SUA.

    Acesta are o avere estimată la 91,3 miliarde de dolari, fiind pe locul 17 în topul bogaţilor lumii.

    Familia Walton a fondat Walmart, iar cel mai bogat membru al familiei, Jim Walton, are o avere de 86,7 miliarde de dolari. Împreună aceştia deţin aproape 300 de miliarde de dolari, fiind a doua cea mai bogată familie după Al Nahyans, familia regală din Abu Dhabi.

    În prezent cei mai bogaţi oameni sunt Bernard Arnault, fondatorul LVMH, cu o avere de 211 miliarde de dolari, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, cu o avere de 204 miliarde şi Elon Musk, co-fondator Tesla, cu 187 de miliarde de dolari.

    Nvidia este principalul beneficiar al boom-ului AI, producând procesoare destinate modelelor de inteligenţă artificială.

    Huang a declarat că inteligenţa artificială reprezintă începutul unei noi ere. „Acesta este începutul unei noi revoluţii industriale”.

  • O avarie majoră la reţele de fibră optică din Germania, care fac legătura la internet exchange-ul din Frankfurt, a dat peste cap furnizarea de servicii de TV şi internet şi în România

    O avarie majoră la reţele de fibră optică din Germania, care fac legătura cu internet exchange-ul din Frankfurt – un nod cheie pentru reţelele globale de telecom – a dat peste cap furnizarea de servicii de comunicaţii şi în România pentru operatorii care aveau legături către acel nod pe o anumită rută (unde a fost înregistrată avaria), au declarat pentru ZF surse din piaţa de telecom. Nu este vorba de o infrastructura Deutsche Telekom ci de operatori de infrastructură internaţionali care oferă servicii pentru operatori, conform datelor ZF.

    După apariţia incidentului operatorii au demarat procedurile de rutare a traficului pe alte rute, operaţiune care nu poate fi realizată instantaneu în asemenea cazuri şi pentru un asemenea volum de clienţi / date, au explicat pentru ZF din industrie.
    Cele două companii afectate au fost  Telekom România Mobile şi Orange România, care au şi publicat mesaje în legătură cu incidentul pe conturile de pe reţeaua socială Facebook.

    “Dragi clienţi,
    Întâmpinăm dificultăţi tehnice în asigurarea bunei funcţionări a serviciului de internet mobil.
    Ne cerem scuze pentru inconvenient şi vă mulţumim pentru înţelegere şi răbdare.
    Echipele tehnice lucrează pentru remedierea cât mai rapidă a acestei situaţii. Vom continua să vă ţinem la curent prin intermediul acestui canal”, au scris reprezentanţii Telekom România Mobile.


    Reprezentanţii Orange au punctat faptul că avaria a avut loc în afara teritoriului României. “Ca urmare a unui incident de reţea, independent de Orange, petrecut în afara teritoriului României, o parte dintre clienţii noştri rezidenţiali şi de business nu au acces la internet fix. Echipele tehnice fac eforturi pentru a găsi cât mai rapid o soluţie de remediere, astfel încât serviciile să revină în funcţiune într-un timp cât mai scurt. Ne cerem scuze pentru neplăcerile create.”
    —–
    UPDATE 21:55: Echipele tehnice lucrează pentru remedierea incidentului care afectează în continuare accesul unora dintre clienţii Orange, inclusiv al clienţilor NextGen Communications, la serviciile de internet fix sau la cele care depind de acestea. De asemenea, există întreruperi în funcţionarea unor aplicaţii şi a serviciului call center – 300. Este important de menţionat că serviciile mobile nu sunt şi nu au fost afectate de această situaţie.
    Regretăm neplăcerile pe care clienţii noştri le întâmpină şi le mulţumim pentru răbdare. Având în vedere că incidentul este localizat în afara teritoriului României, timpul de readucere a serviciilor la parametri normali este mai lung”.

  • Probleme la vârful unui imperiu european de miliardari: Acţionarii Peugeot s-au întors împotriva familiei franceze care deţine gigantul auto. Lista nemulţumirilor este lungă, iar investitorii critică totul de la strategia de investiţii la guvernanţă şi pierderile de pe bursă

    Clanul Peugeot, care deţine gigantul auto cu acelaşi nume, s-a trezit peste noapte cu o presiune fără precedent venită din partea acţionarilor. Investitorii sunt furioşi din cauza performanţei slabe cu care se confruntă Peugeot Invest, vehiculul de investiţii al companiei, scrie Bloomberg.

    Peugeot Invest, controlată de clanul francez şi condusă de Robert Peugeot, în vârstă 74 de ani, s-a transformat în ţinta furiei investitorilor, care au început să critice politica de tranzacţionare, creşterea costurilor de operare, guvernaţa şi strategia de investiţii.

    Printre principalele lor nemulţumiri se numără şi faptul că activele familiei (care includ participaţii la producătorul auto Stellantis NV, banca de investiţii Rothschild & Co. şi o podgorie în Bordeaux) valorează 6 miliarde de euro, în timp compania tranzacţionată pe bursă are o capitalizare bursieră de doar 2,8 miliarde de euro.

    Această diferenţă dintre valoarea activelor şi valoarea companiei este una dintre cele mai mari în rândul holdingurilor de investiţii europene.

    O modalitate de a reduce acest decalaj, spun investitorii disidenţi, ar fi ca plata dividendelor să se facă mai mult în cash. Clanul francez controlează aproape 80% din acţiuni şi 89% din drepturile de vot.

    „Interesele acţionarilor majoritari şi minoritari nu sunt aceleaşi. Ei se comportă de parcă investitorii mai mici nu contează”, a declarat Colette Neuville, preşedintele Asociaţiei pentru apărarea acţionarilor minoritari, care s-a asociat cu investitorii Moneta Asset Management şi Sycomore Asset Management pentru a face presiuni în vederea unor schimbări în modul de funcţionare a Peugeot Invest.

    Avalanşa de critici este o premieră pentru holdingul clanului, care a început să se tranzacţioneze în 1989 pe o bursă acum dispărută din estul ţării.

    Averea familiei franceze este concentrată mai ales în jurul producătorului auto Peugeot, care a fuzionat în urmă cu trei ani cu Fiat Chrysler. Clanul deţine de atunci o participaţie în gigantul rezultat, Stellantis, unul dintre cei mai profitabili producători auto din lume, cu o valoare de piaţă de 64,6 miliade de euro.

    Participaţia este deţinută indirect de Peugeot Invest, care a fost condusă în ultimii 22 de ani de Robert Peugeot. Aceasta a acumulat participaţii în zeci de companii, precum şi un portofoliu de fonduri de investiţii private şi imobiliare.

    În martie, Peugeot Invest a anunţat plecarea directorului general Bertrand Finet. Acesta a preluat această funcţie în 2020 de la Robert Peugeot, care a rămas preşedinte. Robert se va afla la cârma companiei până în 2025, iar planurile pentru consiliul de administraţiei includ mai multe nume de moştenitori din generaţiile mai tinere ale familiei.

    Acum, unii acţionari doresc să vadă şi alte schimbări. Aceştia fac presiuni pentru ca dividendul anual să reflecte mai bine valoarea activelor companiei. Peugeot Invest a majorat plata pentru 2023 cu 14%, comparativ cu o creştere de 21% a valorii activelor nete în aceeaşi perioadă.

     

     

     

  • Un cercetător de la Harvard a găsit reţeta succesului după ce a studiat cariera unui investitor legendar: Nu puteţi reuşi cu adevărat fără această strategie

    Warren Buffett ocupă un loc special în universul investitorilor din întreaga lume. Potrivit lui Bill George, expert în leadership de la prestigioasa universitate Harvard, secretul unui astfel de succes este echilibrul între a face ceva la care te pricepi şi a face ceva ce îţi place, scrie CNCB.

    Atingerea acestui echilibru face mai uşoară exploatarea punctelor forte ale unei persoane şi totodată ajută la menţinerea motivaţiei, este de părere expertul de la Harvard, care a studiat cariera lui Buffet.

    „Pentru a avea cu adevărat succes, pentru a face ceva măreţ, trebuie să îţi foloseşti punctele forte. Nu e suficient doar să-ţi corectezi greşelile. Motivaţia este în egală măsură  importantă. Dacă munca ta nu îţi aduce satisfacţie, lucrurile pot deveni dificile”. a declarat Bill George.

    Există două tipuri de motivaţie: motivaţia extrinsecă, cum ar fi un salariu generos, şi motivaţia intrinsecă, cum ar fi să te bucuri de un job unde ajuţi oamenii în fiecare zi.

    Ambele joacă un rol construirea unei cariere de succes, potrivit expertului în leadership.

    „Dacă eşti motivat doar de faptul că faci mulţi bani, în timp satisfacţia se va diminua. Este nevoie de mai mult de atat”

    Buffett a rezolvat deja probabil problema motivaţiei exterioare. La vârsta de 93 de ani, este a şaptea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă estimată la 135,6 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    Cu toate acestea, motivanţa sa interioară- împărtăşirea cunoştinţelor şi a bogăţiei sale cu ceilalţi, inclusiv explicaţii detaliate ale strategiilor sale de investiţii şi promisiunea de a dona 99% din averea sa în scopuri caritabile – ar putea fi ceea ce îl ajută cu adevărat, spune George.

    A deveni un om de succes poate începe prin a-ţi descoperi propriile motivaţii intrinseci şi extrinseci.

    Găsirea unui loc de muncă care să te împlinească nu duce însă prea departe. Descoperirea si aplicarea punctelor forte, sunt un pas important de asemenea, pentru a excela.

    Punctele forte ale lui Buffett includ autonomia, evitarea greşelilor şi optimismul, – plus ochiul său format pentru o investiţie bună – pe care a început să îl cultive de la vârsta de 11 ani. Buffett este, de asemenea, „neglijent” în ceea ce priveşte managementul practic şi nu îi place să renunţe la angajaţi sau să le spună altora ce să facă, a declarat miliardarul la adunarea acţionarilor Berkshire Hathaway din 2014.

    Cunoscându-şi punctele slabe, Buffett a reuşit să construiască o echipă de directori care îl pot ajuta în aceste zone, permiţându-i să se concentreze pe ceea ce ştie să facă cel mai bine.

    În mod similar, poţi să te pui în ton cu punctele tale forte cerându-i feedback managerului tău şi fiind atent la momentele în care eşti cel mai productiv – notând sarcina pe care o făceai în acel moment. Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai mult poţi accepta oportunităţi şi proiecte care se aliniază mai bine cu capacităţile tale, conchide expertul în coaching.

  • Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunţă un parteneriat cu producător american de drone. Acestea vor fi produse în România şi vor fi utilizate în agricultură, respectiv apărare

    Acordul, semnat în cadrul Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2024, marchează o premieră pentru industria românească de apărare, fiind primul parteneriat strategic al unei companii autohtone în domeniul construcţiei de UAV-uri militare şi civile. Proiectul vine ca răspuns la cererea tot mai mare de astfel de echipamente din diverse industrii, cu accent deosebit pe domeniul apărării.

    Societatea Carfil SA are o istorie de peste 100 de ani în producţia de armament şi muniţie pentru artilerie şi se numără printre cele mai importante companii din industria de apărare a României.

    Periscope Aviation reprezintă divizia de drone a Chartis Federal, fiind cea mai recentă investiţie a companiei americane, renumită pentru inovaţia sa în sistemele UAV tactice de înaltă performanţă.

    Prin intermediul acordului semnat vineri, cele două părţi îşi afirmă dorinţa de a accelera potenţialul naţional în domeniul producerii şi operării acestor echipamente (drone) la scară naţională, pentru domeniul militar şi civil. Astfel, au fost parafate două protocoale, unul privind dezvoltarea cadrului legislativ şi a producţiei de drone în România, cosemnat de 7 entităţi, sub coordonarea SC Carfil SA., astfel: Avi Aircraft, Easydo Digital Technologies (EDT), The Insource Development Group (TID Group ), Apdrone, Asociaţia Centrul de Excelenţă UAS şi C-UAS, Asociaţia „UVS-ROMÂNIA”. Şi un al doilea protocol privind dezvoltarea producerii de drone agricole româneşti, în vederea accelerării utilizării lor pe scară largă în lucrările agricole, cosemnat de 13 entităţi, sub coordonarea SC Carfil SA, astfel: Anamob, Avi Aircraft, EDT, TID Group, Agri Cloud, SCDA Turda, Incdcsz Braşov, ICDP Braşpv, Naturevo, Universitatea Politeehnica Bucureşti, USAMV Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură.

    De asemenea, ministrul Ştefan-Radu Oprea a anunţat că este important să actualizăm cadrul legislativ, astfel încât să corespundă nevoilor pieţei şi să intensificăm dialogul tehnic şi profesional cu instituţiile de stat în vederea stabilirii unor programe de finanţare care să faciliteze accesul antreprenorilor locali la resursele financiare necesare iniţierii unor proiecte în planul producţiei naţionale de drone, care să acopere nevoile din toate ramurile industriale/domenii de utilizare.

    Totodată, Excelenţa Sa Ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec a felicitat părţile implicate în semnarea acordului şi a declarat că speră să vadă şi alte astfel de colaborări de succes.

  • Nou maxim istoric vineri pentru Bursa de la Bucureşti: creşteri de 3,5% la Purcari şi 3,2% pe OMV Petrom. Hidroelectrica şi Banca Transilvania, la maxime istorice

    Bursa de la Bucureşti a atins un nou maxim istoric în şedinţa de tranzacţionare de vineri, 24 mai 2024, după ce indicele de referinţă BET a urcat cu 1,4%, la 17.680,5 puncte, pe fondul aprecierii mai multor acţiuni din componenţa sa, arată datele agregate de ZF de la BVB.

    Astfel, cele mai mari creşteri au fost livrate de Purcari (3,5%), OMV Petrom (3,2%), Transelectrica (2,8%), Romgaz (2,4%), MedLife (2,3%), Digi Communications (1,8%), Hidroelectrica (1,3%), Aquila Part Prod (1,3%) şi Banca Transilvania (1,1%). La polul opus, cele mai mari scăderi le-au avut Transport Trade Services (minus 2,5%) şi One United Properties (minus 1,6%).

    Acţiuni ca Romgaz şi Digi s-au apropiat de maximele istorice atinse, în timp ce Hidroelectrica şi Banca Transilvania au ajuns vineri la evaluări istorice de 61,3 mld. lei şi 24,9 mld. lei. Acţiunile Hidroelectrica (136 lei) înregistrează un avans de peste 30% faţă de preţul final din oferta de listare, respectiv un plus de aproape 35% faţă de preţul cu discount. Cel mai recent maxim fusese atins pe 9 ianuarie (135,4 lei).

    Lichiditatea a depăşit 91 de milioane de lei, cele mai tranzacţionate acţiuni fiind Banca Transilvania (21 mil. lei), Hidroelectrica (11,3 mil. lei) şi OMV Petrom (8,9 mil. lei). Lichiditatea pe acţiuni a atins circa 90 mil. lei de cinci ori în ultimele 10 sesiuni.

    Avansul indicelui principal până acum în luna mai este de 3,6%, în timp ce randamentul cu tot cu dividende este de 5,7%. De remarcat faptul că indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din prima ligă bursieră, a ajuns la 17,9% de la începutul anului, faţă de un plus de circa 13,5% (în lei) pentru indicele american S&P 500 Total Return.